Doi ani de îngheț și o putere de cumpărare scăzută cu aproximativ 600 de lei. Asta e bilanțul real al ultimilor ani pentru pensionarii români, iar acum apare primul scenariu concret pentru 2027: o indexare de 12%. Dacă se aplică integral, ar fi cel mai semnificativ salt din ultimii ani. Dar există câteva condiții mari cât un munte.
Valoarea punctului de referință a rămas blocată la 81 de lei, deși legea prevedea creșterea lui la 91 de lei în 2025 și la 98 de lei în 2026. Niciunul dintre aceste praguri nu a fost atins. Motivul invocat a fost același de fiecare dată: bugetul nu permite. Între timp, pensionarii au plătit diferența din buzunar, în termeni reali.
Aici intervine partea importantă. Scenariul de 12% pentru ianuarie 2027 nu e un anunț guvernamental oficial, ci un calcul bazat pe aplicarea integrală a legii pensiilor. Potrivit datelor publicate, o astfel de indexare ar necesita circa 12 miliarde de lei suplimentar față de alocarea actuală. Bugetul de pensii este în prezent de aproximativ 158,7 miliarde de lei, urmând să crească la circa 170 de miliarde în 2027 și la 180 de miliarde în 2028. Distanța dintre aceste cifre e cea care ar acoperi indexarea — dacă totul merge conform planului.
Ministrul de Finanțe Alexandru Nazare a transmis că deficitul bugetar a scăzut cu 32 de miliarde de lei în 2026 față de anul anterior, ceea ce creează un pic mai mult spațiu de manevră. Nu e o promisiune de indexare, e un semn că situația e mai puțin gravă decât în 2025. Diferența contează, dar nu e suficientă singură. Și mai e ceva: economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a declarat explicit că „sunt clar bani împrumutați și nu este normal să finanțezi cheltuieli permanente din venituri temporare.” Traducerea simplă — pensiile se plătesc și azi parțial din împrumuturi, ceea ce pune o presiune reală pe orice decizie de majorare.
Ce înseamnă concret indexarea pensiilor cu 12% din ianuarie 2027
Dacă procentul de 12% se confirmă, efectele sunt clare și calculabile. O pensie de 1.281 de lei ar crește cu 165 de lei, ajungând la 1.446 de lei. O pensie de 2.000 de lei ar ajunge la 2.240 de lei. La 3.000 de lei, majorarea ar fi de 360 de lei, iar la 4.000 de lei, creșterea ar fi de 480 de lei lunar. Nu e o avere, dar pentru un pensionar care trăiește cu puțin peste minimul de subzistență, 165 de lei înseamnă factura la gaz pe o lună de iarnă. Există și un scenariu alternativ: indexarea ar putea fi sub 10%, dacă execuția bugetară din a doua jumătate a anului 2026 dezamăgește sau dacă negocierile politice pentru susținerea unui nou guvern schimbă prioritățile.
Decizia finală privind procentul de indexare urmează să fie luată în procesul de construire a bugetului pentru 2027, cel mai probabil în toamna acestui an — calendarul standard prevede depunerea proiectului în Parlament până la 15 noiembrie. Acela e momentul când scenariul de 12% devine fie realitate, fie negociere politică. Trebuie spus deschis: doi ani de îngheț au erodat serios puterea reală a pensiilor, iar o creștere de 12% nu recuperează complet diferența față de traiectoria prevăzută de lege. Până în noiembrie, cifrele din execuția bugetară trimestrială vor spune mai mult decât orice declarație politică.
