Polițiștii din județul Mureș au deschis dosar penal pentru profanare de morminte după ce, la mormântul tinerei ucise în urmă cu un an de Emil Gânj, au fost descoperite o cruce legată cu un lanț și o pereche de șosete bărbătești agățate pe o sfoară. Imaginile de pe camerele de supraveghere din cimitir au fost ridicate și analizate în cadrul anchetei.
Incidentul a fost descoperit pe 13 iulie 2026, în cimitirul din Miheșu de Câmpie, județul Mureș. Mormântul se află chiar lângă drum, într-un loc vizibil din stradă. Surorile victimei au găsit obiectele când au venit să se pregătească pentru parastas. La fața locului se afla deja instalată o cameră de supraveghere montată de Poliția Română. Rudele au sunat imediat la 112.
„Acolo pe stâlp este cameră pusă de Poliția Română, din păcate tot s-a întâmplat. Eu cred că Emil Gânj, pentru că în afară de el nu risca nimeni”, a declarat sora victimei. Cumnatul tinerei ucise a descris ce au găsit: „Era o pereche de șosete agățate și cu cleme, era un par bătut, de par era legat lanțul de cruce. În afară de Emil Gânj nu avea cine să fie, că nu se riscă nimeni pentru profanare de morminte.”
Rudele nu au certitudini, dar teama este prezentă în fiecare zi. „Cred că e un fel de amenințare pentru noi și aia cu lanțul și ciorapii, eu sunt șocată”, a mai spus sora victimei. Nimeni din familie nu a putut confirma identitatea persoanei surprinse de cameră, iar polițiștii nu au făcut publice detalii despre imaginile ridicate.
Emil Gânj este condamnat în lipsă la închisoare pe viață pentru uciderea fostei sale iubite, în iulie 2025, în Mureș. După crimă, a incendiat locuința victimei și a dispărut. De atunci, este dat în urmărire internațională. Deși au fost organizate mai multe acțiuni de căutare, bărbatul nu a fost găsit până în prezent.
Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean Mureș, Aurica Mate, a confirmat desfășurarea verificărilor: „Au fost ridicate și analizate imagini surprinse de pe camerele de supraveghere. În cadrul verificărilor au fost ridicate probe și posibile mijloace de probă. În zona cimitirului, precum și în alte locuri de interes operativ, efective ale inspectoratului, cu sprijinul altor structuri, au desfășurat activități de căutare, verificare și investigare, în vederea identificării persoanei sau persoanelor implicate.”
Context și precedente
Profanarea de morminte este prevăzută și pedepsită de Codul penal român, la articolul 383, cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă. Fapta include orice act de distrugere, degradare sau profanare a unui mormânt, monument funerar sau a unui cadavru. Cercetarea unor astfel de cazuri implică, de regulă, analiza imaginilor de supraveghere, ridicarea de probe biologice și audieri în rândul persoanelor care au acces la zona respectivă. Atunci când există un suspect dat în urmărire internațională în același dosar, anchetele sunt coordonate și cu structurile centrale ale poliției.
Urmărirea internațională a unui condamnat în lipsă presupune emiterea unui mandat european de arestare și transmiterea datelor prin rețeaua Interpol. Prinderea depinde, în practică, de cooperarea autorităților din țara unde se află fugarul și de dacă acesta folosește documente de identitate reale.
Ancheta privind profanarea mormântului victimei lui Emil Gânj rămâne deschisă. Polițiștii mureșeni continuă verificările în teren, cu sprijinul altor structuri, pentru a stabili identitatea persoanei surprinse de camerele de supraveghere din cimitirul din Miheșu de Câmpie. Între timp, căutarea lui Emil Gânj — condamnat la închisoare pe viață și dispărut de peste un an — rămâne activă la nivel internațional.
