„A ţine ascuns inclusiv numărul unui act normativ este o practică absurdă şi abuzivă”, a transmis APADOR-CH după ce a câștigat, ieri, procesul cu Guvernul României privind ajutoarele militare pentru Ucraina.
Tribunalul București a admis integral cererea Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki și a obligat Secretariatul General al Guvernului să comunice numărul și data fiecărei hotărâri de guvern prin care România a aprobat ajutoare militare pentru Ucraina, începând din 2020. Sentința poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare.
Totul a pornit dintr-o întrebare pe cât de simplă, pe atât de greu de răspuns în România: cât valorează, în bani, ajutorul militar pe care îl trimitem în Ucraina? Vara trecută, în 2025, APADOR-CH a adresat această întrebare Guvernului. Ministerul Apărării Naționale a răspuns că informațiile sunt clasificate, întrucât se regăsesc în hotărâri de guvern nedestinate publicului. Organizația nu s-a mulțumit cu atât și a mers mai departe, cerând SGG măcar numerele și datele acelor hotărâri, plus detalii despre cine le-a clasificat, prin ce act și în ce categorie, conform Legii nr. 182/2002. Nu a cerut conținutul documentelor, nu a cerut detalii operative militare.
La 17 septembrie 2025, SGG a refuzat, invocând excepția de la art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, fără a demonstra că informațiile fuseseră clasificate printr-un act concret, cu respectarea procedurii legale. Legea nu permite unui minister să invoce generic „apărarea națională” ca să respingă orice cerere. Clasificarea trebuie dovedită, nu doar afirmată. Instanța a confirmat exact acest raționament.
Reacțiile și miza reală a acestui proces
Premierul Ilie Bolojan declarase public, la scurt timp după deschiderea procesului, că va strânge și va face publice informațiile solicitate de APADOR-CH. Între timp, în sală, avocații SGG au susținut exact contrariul: că organizația nu ar avea interes să cunoască numerele hotărârilor, că simpla divulgare a acestor date ar periclita „valori importante” nespecificate, că cererea nu ar avea obiect și că Guvernul, ca organism colegial, nu ar putea fi dat în judecată. Tribunalul le-a respins pe toate. APADOR-CH amintește și că în 2002 câștigase un proces similar împotriva SGG, condus la acea vreme tot de Ilie Bolojan, pentru desecretizarea stenogramelor ședințelor de guvern.
Sentința Tribunalului București poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicarea oficială. Dacă Guvernul renunță la contestație, SGG va trebui să transmită informațiile. Dacă alege instanța, dosarul ajunge la Curtea de Apel București, iar o întrebare pusă în vara lui 2025 va mai aștepta. Cât de mult e dispus Executivul să cheltuiască în instanță ca să ascundă numerele unor acte pe care premierul promisese oricum că le face publice — asta se va vedea în cele 15 zile care urmează.
