Vineri, 10 iulie, PSD a transmis un comunicat adresat tuturor partidelor politice: dacă România nu are un Guvern cu puteri depline în cel mai scurt timp, riscă să rateze accesul la fondurile europene din programul SAFE — bani destinați consolidării capacității de apărare. Miza nu e mică, iar ceasul bate.
Cum s-a ajuns aici e o poveste cunoscută, dar nu mai puțin frustrantă. Guvernul actual funcționează cu atribuții limitate după ce a fost demis prin moțiune de cenzură. Un Executiv demis poate gestiona treburile curente, dar nu poate iniția proiecte de lege — și tocmai asta e problema. Acordul de Împrumut SAFE, prin care România ar urma să acceseze finanțări europene pentru apărare în cadrul instrumentului Security Action for Europe, necesită un proiect de lege inițiat de Guvern. Nu de Parlament, nu de grupurile parlamentare. Exclusiv de Executiv, conform OUG nr. 64/2007 privind datoria publică.
Blocajul politic riscă fondurile SAFE: de ce contează fiecare zi pierdută
Ministerul Finanțelor are documentația pregătită — sau cel puțin poate să o pregătească. Problema e că procedura se blochează exact înainte de ultima semnătură: fără un Guvern investit cu puteri depline, actul normativ nu poate porni pe circuitul legislativ. E ca și cum ai avea totul pus în mapă, dar ușa biroului e încuiată.
PSD nu lasă loc de interpretare: „Partidele politice au datoria să învestească de urgență un nou Guvern pentru a debloca accesul României la fondurile SAFE”, se arată în comunicat. Formularea e categorică și, pe alocuri, acuzatoare față de cei care prelungesc negocierile. Social-democrații fac și o acuzație implicită, fără să numească pe nimeni direct: menținerea blocajului politic pentru păstrarea unor poziții guvernamentale ar putea reprezenta un risc major pentru interesele și securitatea României.
Aici intervine partea importantă. SAFE nu e un fond obișnuit de coeziune sau agricultură, unde termenele sunt mai generoase. E un instrument creat în contextul presiunilor de securitate din Europa, cu ferestre de acces care nu stau deschise la nesfârșit. Precedentele din ultimii ani arată că România a mai pierdut sau întârziat fonduri europene din cauza unor blocaje administrative sau politice — și de fiecare dată, costul a fost suportat de contribuabili și de instituțiile care așteptau banii respectivi. În vreme ce partidele negociază cine primește ce minister, Ministerul Finanțelor stă cu dosarul pe birou și nu poate face nimic.
Concret, ce urmează: PSD a lansat apelul vineri și presiunea politică e acum pe masa tuturor partidelor implicate în negocieri. Dacă un nou Guvern nu e investit în săptămânile imediat următoare, România intră pe un teren nesigur în privința accesului la fondurile SAFE. Întrebarea pe care ar trebui să și-o pună fiecare partid la masa negocierilor e simplă: merită un post de ministru în plus cât un fond european ratat? Răspunsul corect e evident. Dacă va fi și cel ales, o vor arăta zilele imediat următoare.
