Imediat după consultările de la Cotroceni pentru desemnarea premierului, președintele Nicușor Dan a confirmat că va fi la Paris pe 14 iulie 2026 — Ziua Națională a Franței — la invitația președintelui Emmanuel Macron. Iar vizita nu e una ceremonială oarecare.
Pe lângă parada militară de pe Champs-Élysées, agenda include participarea la reuniunea Coaliției de Voință pentru Ucraina, un format lansat în 2025 și coordonat de Franța și Regatul Unit, care reunește 35 de state. Detaliul care schimbă perspectiva: România nu merge acolo doar să fie prezentă, ci cu un mesaj explicit despre securitatea Flancului Estic și despre condițiile în care o pace cu Rusia ar fi cu adevărat durabilă.
Tema paradei din acest an — „Redeșteptarea strategică a Europei” — nu e aleasă întâmplător. România va fi reprezentată de 22 de militari ai Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”, de garda Drapelului de Luptă și de un pluton. E o prezență militară simbolică, dar cu greutate: în 2026 se împlinesc 100 de ani de la Tratatul de prietenie franco-român, semnat la scurt timp după Marea Unire și considerat unul dintre pilonii solidarității europene postbelice.
Administrația Prezidențială a precizat că participarea lui Nicușor Dan „confirmă consistența Parteneriatului strategic dintre România și Franța, precum și relația privilegiată dintre cele două țări și popoare.” Formularea e diplomatică, dar miza e concretă.
România, voce de prim-plan în Coaliția de Voință pentru Ucraina
Coaliția de Voință nu e un simplu forum de sprijin moral. A fost creată explicit pentru a construi garanții de securitate pentru Ucraina după un eventual acord de pace — garanții care să împiedice o nouă agresiune rusă. Cele 35 de state membre discută mecanisme concrete: prezență militară, angajamente de apărare, arhitecturi de descurajare. România, ca stat de Flanc Estic cu ieșire la Marea Neagră, e una dintre vocile cu cel mai direct interes în ce se decide acolo. Nicușor Dan va sublinia că Ucraina trebuie să negocieze pacea „dintr-o poziție de forță, astfel încât pacea obținută să fie una durabilă și justă” — o poziție clară față de orice tentație de pace negociată în grabă, cu sacrificii teritoriale impuse Kievului.
Vizita vine imediat după consultările pentru desemnarea premierului, un moment intern tensionat. Că președintele alege să fie vizibil pe scena europeană tocmai acum spune ceva despre cum vrea Nicușor Dan să definească mandatul său: ancorarea fermă în agenda de securitate a continentului. Reuniunea Coaliției de Voință de la Paris va fi urmată cel mai probabil de concluzii publice ale formatului, pe măsură ce presiunea diplomatică pentru garanții solide se intensifică. România va fi acolo, cu 22 de soldați pe Champs-Élysées și cu un președinte care trebuie să convingă că Flancul Estic nu e negociabil. Cât de mult îl vor asculta cei 35 — asta e întrebarea care va da măsura vizitei.
