Douăsprezece state, între care și România, au avertizat vineri, 30 ianuarie 2026, în cadrul unei sesiuni speciale a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), că în Ucraina există un risc în creștere de accident nuclear. Mesajul comun vizează în principal situația de la Centrala Nucleară Zaporojie, aflată în centrul confruntării „cu risc nuclear” dintre Rusia și Ucraina.
În aceeași zi, Kremlinul a pus sub semnul întrebării refuzul președintelui ucrainean de a ceda controlul asupra instalației. Tema Zaporojie rămâne una de siguranță publică, dar și de dispută politică, pe fondul luptelor și al atacurilor ce continuă în proximitatea obiectivelor energetice.
Siguranța nucleară, în pericol
Potrivit declarației celor 12 state, atacurile zilnice asupra infrastructurii energetice a Ucrainei nu doar că lasă milioane de civili în frig, ci subminează direct siguranța nucleară, apropiind scenariul unui incident sever de un prag alarmant. Documentul comun subliniază că vulnerabilitatea rețelei electrice pune presiune suplimentară pe securitatea centralelor din țară.
La Zaporojie, unde cele șase reactoare sunt oprite, alimentarea externă este esențială pentru răcirea în siguranță a combustibilului nuclear. Atacurile cu drone și bombardamentele raportate în perimetrul instalației au întrerupt în repetate rânduri conexiunile la rețea, ceea ce a impus activarea temporară a generatoarelor diesel – o soluție de ultimă instanță, menită să mențină sistemele critice în funcțiune până la restabilirea energiei de la rețea.
Aceste episoade repetate, chiar dacă scurte, sporesc riscul operațional: fiecare cădere de tensiune crește dependența de echipamente de rezervă și reduce marjele de siguranță. De aceea, apelurile diplomatice pun accent pe evitarea oricărei acțiuni care ar putea periclita alimentarea stabilă a instalației și pe menținerea accesului și monitorizării internaționale.
Context politic și militar
De aproape doi ani, centrala se află sub controlul forțelor ruse. În conferința sa de presă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a legat statutul instalației de perspectivele militare ale Kievului, formulând public următoarele întrebări:
„Centrala Zaporojie se află sub control rusesc de doi ani… Oare asta înseamnă că regimul de la Kiev intenționează să recucerească militar această centrală nucleară? Plănuiește să atace centrala nucleară?”
Disputa asupra controlului amplifică tensiunile în jurul unuia dintre cele mai sensibile obiective energetice din Europa. În centrul discuțiilor rămân principiile de protecție a personalului, a echipamentelor critice și a liniilor de alimentare, precum și evitarea oricărei activități care ar crește probabilitatea unei avarii.
În spațiul public, statele semnatare au evidențiat faptul că siguranța nucleară nu poate deveni monedă de schimb în cadrul războiului, iar solicitările lor vizează limitarea riscurilor imediate din jurul centralei și a rețelei care o deservește.
Pe fondul acestor avertismente, discuțiile la nivel internațional continuă, cu accent pe măsurile practice ce pot reduce expunerea instalației la întreruperi de curent și la incidente generate de ostilități armate. Declarațiile celor 12 state se concentrează pe diminuarea riscurilor imediate și pe respectarea strictă a standardelor de securitate nucleară.
