Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că a demarat consultări directe cu principalii reprezentanți ai sistemului judiciar pentru elaborarea unui nou proiect privind pensiile magistraților. Inițiativa vine după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională forma actuală a legii și marchează o divergență deschisă între liderul social-democrat și premierul Ilie Bolojan, care se opune reluării procesului legislativ de la zero.
Grindeanu, consultări cu șefii justiției
Sorin Grindeanu s-a întâlnit vineri la Parlament cu președinta Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Costache, cu președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, și cu procurorul general al României, Alex Florența. Scopul acestor discuții este elaborarea rapidă a unui proiect de lege care să fie constituțional și să permită deblocarea tranșei de 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la 28 noiembrie.
„Am avut un dialog constructiv la Parlament cu toți actorii relevanți din justiție. Așa cum am anunțat public, am inițiat o consultare în vederea elaborării rapide a unui proiect de lege privind pensiile magistraților care să răspundă cu adevărat așteptărilor românilor și să deblocheze tranșa din PNRR. Demersul meu vizează două obiective clare: deblocarea situației din justiție și formarea unui grup de lucru cu specialiști, sub coordonarea Parlamentului, care să identifice cu celeritate soluția legislativă constituțională”, a transmis liderul PSD.
Divergențele cu premierul Ilie Bolojan
Conflictul dintre Sorin Grindeanu și premierul Ilie Bolojan s-a accentuat în ultimele zile, după ce cei doi au avut neînțelegeri în ședința coaliției desfășurată imediat după decizia Curții Constituționale din 20 octombrie. Grindeanu a părăsit atunci sala, nemulțumit că propunerea sa de a forma un nou grup de lucru a fost respinsă.
În timp ce Grindeanu cere reluarea procesului de la zero și negocieri directe cu sistemul de justiție, premierul Bolojan insistă să fie menținut proiectul agreat anterior în coaliție și asumat de Guvern, proiect care nu a fost încă analizat de Curte.
Premierul a declarat joi seară, într-un interviu la Antena 3, că orice partid care consideră că guvernul nu își îndeplinește atribuțiile are libertatea să depună o moțiune de cenzură și să formeze o nouă majoritate parlamentară „cu AUR sau cu cine poate”. Declarația a fost interpretată ca un mesaj ferm la adresa social-democraților și o reacție directă la criticile lui Grindeanu.
Grindeanu acuză „încăpățânarea” premierului
Liderul interimar al PSD a afirmat în repetate rânduri că premierul blochează dialogul și riscă să compromită obiectivul de deblocare a fondurilor europene. „Sunt un om politic care respinge obtuzitatea și încăpățânarea, pentru că acestea nu duc niciodată la rezultate viabile. Acest demers trebuie dus până la capăt, alături de toți cei interesați și de bună-credință”, a transmis Grindeanu.
Acesta a subliniat că dialogul este singura soluție pentru a construi o reformă sustenabilă, capabilă să răspundă atât cerințelor Bruxelles-ului, cât și realităților din sistemul judiciar românesc.
Ce urmează în privința pensiilor magistraților
Decizia Curții Constituționale din 20 octombrie 2025 a respins forma actuală a legii privind reforma pensiilor magistraților pe motive de neconstituționalitate legate de procedura legislativă. CCR nu a analizat încă fondul reformei, ceea ce lasă loc pentru modificări rapide în Parlament.
Grindeanu propune un nou proiect de lege elaborat în parteneriat cu CSM, Înalta Curte, Parchetul General și asociațiile magistraților. Acest demers urmărește, potrivit declarațiilor sale, o soluție „constituțională, echilibrată și agreată de toate părțile implicate”.
În acest context, Grindeanu a mulțumit pentru deschiderea arătată de reprezentanții sistemului de justiție și a subliniat rolul miniștrilor Radu Marinescu (Justiție), Florin Manole (Muncă) și Marian Neacșu (vicepremier) în susținerea discuțiilor.
Miza politică și europeană
Reforma pensiilor magistraților este una dintre condițiile asumate de România în PNRR pentru deblocarea fondurilor europene destinate reformei administrative și a justiției. Termenul-limită pentru adoptarea unei soluții este sfârșitul lunii noiembrie.
Întârzierea acestei legi riscă să afecteze calendarul de plată al tranșelor următoare și să tensioneze relațiile cu Comisia Europeană. Oficialii europeni au transmis deja că se așteaptă la o variantă de reformă „durabilă, aplicabilă și constituțională”.
O nouă etapă în lupta pentru influență în coaliție
Inițiativa lui Sorin Grindeanu este privită și ca o mișcare strategică internă în PSD, într-un moment în care partidul se pregătește pentru alegeri interne și pentru redesenarea echilibrului de putere în coaliția de guvernare.
Ruptura vizibilă dintre Grindeanu și premierul Bolojan ar putea anticipa o reașezare politică, în funcție de evoluția discuțiilor privind reformele din justiție și de modul în care Guvernul gestionează relația cu Bruxelles-ul.
Pentru moment, Grindeanu pare hotărât să-și asume rolul de mediator între Parlament și sistemul judiciar, insistând că România trebuie să respecte angajamentele din PNRR fără să repete greșelile din trecut.
„Trebuie să folosim toate mijloacele parlamentare pentru a avea o soluție reală și constituțională la o problemă serioasă. România nu își mai permite blocaje și dispute sterile. Soluția este dialogul și cooperarea”, a conchis liderul PSD.
Prin acest mesaj, Sorin Grindeanu transmite un semnal clar: dorește relansarea dialogului între politicieni și magistrați și o soluție rapidă pentru reforma pensiilor, care să mențină credibilitatea României în fața partenerilor europeni.
