Președintele interimar Ilie Bolojan și premierul Marcel Ciolacu i-au transmis joi comisarului european pentru Buget, Piotr Serafin, că România susține menținerea actualelor mecanisme de alocare a fondurilor europene pentru coeziune și agricultură în viitorul buget multianual al Uniunii Europene.
Întâlnirea a avut loc în contextul dezbaterilor demarate în 2024 la nivel european privind posibilitatea înlocuirii acestor fonduri cu un sistem asemănător PNRR, bazat pe reforme condiționate.
România cere păstrarea fondurilor de coeziune și agricultură în bugetul UE 2028–2034
Fondurile de coeziune actuale, de care România a beneficiat constant din 2007 până în prezent, sunt gestionate atât de guvernul central, cât și de autoritățile locale, prin intermediul celor opt Agenții de Dezvoltare Regională. Aceste fonduri nu sunt condiționate de reforme și nu pot fi pierdute decât în situații extreme, cum ar fi nerespectarea statului de drept. În schimb, fondurile de tip PNRR sunt distribuite strict prin guverne și sunt legate de realizarea unor reforme precise, fiind expuse riscului de suspendare în cazul neîndeplinirii țintelor, așa cum s-a întâmplat cu România, care nu a primit integral tranșa a doua.
Comisarul european pentru Buget, Piotr Serafin, a efectuat o vizită oficială de două zile în România, în cadrul unui turneu european care are ca scop armonizarea viziunilor naționale cu prioritățile strategice ale Uniunii. Potrivit Administrației Prezidențiale,
„această abordare are ca obiectiv adoptarea unor decizii bugetare care să reflecte interesele comune şi să aducă beneficii concrete tuturor cetăţenilor europeni”
În cadrul întâlnirii, Ilie Bolojan a afirmat:
„la întâlnirea cu comisarul european Piotr Serafin am subliniat importanţa menţinerii rolului şi alocărilor pentru Politica de coeziune şi Politica agricolă comună în viitorul buget al UE, încercând în acelaşi timp să găsim soluţii pentru a răspunde provocărilor actuale din domeniile competitivităţii, apărării şi securităţii”
Bolojan a pledat pentru un cadru financiar multianual al Uniunii mai simplu și flexibil, capabil să se adapteze schimbărilor neprevăzute și să susțină dezvoltarea economică atât a României, cât și a UE. De asemenea, a insistat asupra păstrării Politicii Agricole Comune ca politică distinctă, cu un buget solid care să asigure venituri echitabile pentru fermieri.
În ceea ce privește securitatea și apărarea, Ilie Bolojan a menționat nevoia consolidării bugetului european destinat acestor domenii, subliniind importanța unei distribuții echilibrate a fondurilor. El a precizat că statele aflate la granițele Uniunii, cum este cazul României, ar trebui să beneficieze cu prioritate de sprijin financiar suplimentar, pentru a putea face față riscurilor geopolitice.
Potrivit Administrației Prezidențiale, comisarul european Piotr Serafin a reafirmat angajamentul Comisiei Europene pentru un buget ambițios, bine adaptat noilor provocări. Acesta trebuie să sprijine dezvoltarea economică, competitivitatea, coeziunea, dar și securitatea în toate statele membre. Totodată, Serafin a subliniat că simplificarea și flexibilizarea arhitecturii bugetare sunt obiective esențiale pentru perioada următoare.
Vizita oficialului european în România s-a concentrat pe o serie de discuții cu autorități centrale, lideri regionali și părți interesate, în contextul pregătirii bugetului UE pentru perioada 2028–2034. Conform Reprezentanței Comisiei Europene la București, accentul a fost pus pe sprijinirea incluziunii sociale, crearea de locuri de muncă și întărirea comunităților locale cu ajutorul fondurilor europene.
Comisarul a avut întrevederi și cu premierul Marcel Ciolacu, precum și cu ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, cu care a discutat aspecte legate de securitate, protecția frontierelor și migrație. În aceste discuții, România a fost evidențiată ca având un rol esențial în apărarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.
Tot în cadrul vizitei, Serafin urmează să meargă vineri la Oradea, unde va vizita două proiecte majore de infrastructură: Spitalul Județean și Aeroportul Oradea. De asemenea, va avea întâlniri cu oameni de afaceri și investitori din România, pentru a analiza modul în care sunt gestionate fondurile UE în prezent și pentru a colecta opinii relevante în contextul viitorului buget european.
Discuțiile privind păstrarea fondurilor de coeziune și agricultură vin în contextul unor propuneri recente de reformă bugetară, lansate de unele state contributoare net la bugetul Uniunii. Aceste propuneri vizează înlocuirea actualului model de distribuire a fondurilor, cu unul mai strict și centralizat, asemănător PNRR. Președintele Comitetului European al Regiunilor, Vasco Alves Cordeiro, a transmis recent un mesaj Ursulei von der Leyen în care a atras atenția:
„desființarea actualelor fonduri de coeziune și eliminarea postului de comisar pentru politica de coeziune ar slăbi și submina principiile UE și va avea un impact asupra Pieței Unice, asupra coeziunii sociale și teritoriale și, în cele din urmă, asupra democrației și proiectului European”
