Nicușor Dan a prezentat noua strategie națională de apărare: SRI reintră în lupta anticorupție, iar statul trebuie să apere cetățeanul, nu doar instituțiile
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat oficial, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Cotroceni, lansarea noii strategii naționale de apărare a țării, un document care marchează o schimbare de viziune în privința siguranței naționale. Șeful statului a subliniat că prioritatea nu mai este doar apărarea statului, ci protejarea cetățeanului, iar corupția devine, pentru prima dată, o amenințare clar definită la adresa securității României.
Corupția, amenințare la adresa securității. SRI primește un nou rol
Una dintre cele mai importante noutăți din strategie este implicarea Serviciului Român de Informații (SRI) în combaterea corupției, sub un cadru legal clar și bine delimitat. Nicușor Dan a explicat că, deși fenomenul era menționat și în strategiile anterioare, el apărea „ascuns printre paragrafe”, fără să existe un capitol distinct care să direcționeze resursele necesare.
„Corupția este o vulnerabilitate majoră. Slăbește coeziunea socială, afectează economia și încrederea cetățenilor în instituții. Pentru a o cunoaște și combate eficient, trebuie alocate resurse inclusiv în zona de informații. SRI va acționa în limitele legii, cu un mandat clar și transparent”, a declarat președintele.
Nicușor Dan a explicat că lupta anticorupție va deveni o prioritate națională și că Serviciile de Informații vor sprijini instituțiile de justiție prin furnizarea de date și analize, fără a se implica în actul judiciar.
„Nu mai apărăm statul, ci apărăm cetățeanul”
Unul dintre mesajele centrale ale conferinței a fost schimbarea de perspectivă în abordarea securității naționale.
„Pentru prima dată, această strategie pleacă de la om. Nu apărăm statul ca entitate abstractă, ci apărăm cetățeanul care trăiește în el. Siguranța, bunăstarea și încrederea lui în instituții sunt esențiale pentru reziliența națională”, a subliniat președintele.
Nicușor Dan a atras atenția că încrederea românilor în stat este scăzută, iar una dintre mizele strategiei este reconstruirea acestui capital de încredere.
Problemele profunde din administrația publică
Președintele a descris pe larg și vulnerabilitățile interne care slăbesc capacitatea României de a reacționa eficient la crize.
„Administrația noastră nu lucrează cu date, cu cifre, cu analize. Fiecare instituție își vede de propriul sector, fără colaborare reală. De aici lipsa unei viziuni integrate și a curajului de a inova. Avem o administrație blocată într-o rutină defensivă”, a declarat Nicușor Dan.
El a spus că lipsa cooperării între instituții și teama funcționarilor de a lua decizii frânează dezvoltarea țării și afectează direct capacitatea de apărare. În acest context, a cerut modernizarea sistemului public și formarea unui corp administrativ „bazat pe competență și date reale, nu pe inerție”.
O nouă abordare pentru apărarea României
Nicușor Dan a explicat că lumea s-a schimbat fundamental, iar România trebuie să se adapteze la o realitate globală dominată de conflicte hibride, sabotaj economic și războaie informaționale.
„Nu mai suntem într-un context în care puterea militară e proporțională cu economia. Azi, cine nu face saltul tehnologic rămâne vulnerabil. Inteligența artificială, digitalizarea și atacurile cibernetice schimbă regulile jocului”, a spus președintele.
El a adăugat că strategia include măsuri pentru combaterea dezinformării, protejarea infrastructurii critice și consolidarea apărării cibernetice.
Creșterea riscurilor de sabotaj și radicalizare
Documentul semnat de șeful statului identifică noi tipuri de amenințări:
- sabotajul economic și energetic,
- atacurile asupra infrastructurii esențiale,
- manipularea prin rețele sociale,
- migrația ilegală și traficul transfrontalier,
- radicalizarea discursului public și apariția curentelor antidemocratice.
„Vedem o creștere a acțiunilor de sabotaj și perturbare a infrastructurii critice. Vedem radicalizare, tendințe antidemocratice întreținute chiar de actori statali. Toate acestea cer un răspuns coordonat și o strategie de apărare modernă”, a subliniat președintele.
Conceptul central: „independență solidară”
Strategia propusă de Nicușor Dan introduce conceptul de „independență solidară”, care definește noul mod de raportare al României la lume.
„Statul român trebuie să acționeze independent în apărarea propriilor interese, dar și solidar cu partenerii săi din NATO și Uniunea Europeană. Forța noastră vine din echilibrul între suveranitate și loialitate față de alianțele strategice”, a explicat șeful statului.
Discuții cu liderii coaliției și reforma pensiilor speciale
După conferința de presă, președintele s-a întâlnit la Cotroceni cu liderii coaliției de guvernare și cu reprezentanții Justiției, pentru a discuta despre reforma pensiilor speciale ale magistraților, un subiect care a stârnit tensiuni majore între partide.
„Problema este că acest subiect a devenit o temă de campanie, iar magistrații au ajuns țapi ispășitori. Nu e normal. Trebuie să ajungem la o soluție echilibrată, fără atacuri politice”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele a precizat că discuțiile sunt aproape de final și că un compromis politic este posibil în următoarele săptămâni, astfel încât reforma să fie adoptată până la sfârșitul lunii noiembrie.
Noua strategie – un pas către modernizarea României
Prin acest document, administrația prezidențială propune o redefinire completă a conceptului de apărare națională, bazată pe trei direcții majore:
- Protejarea cetățeanului ca prioritate supremă.
- Combaterea corupției ca amenințare la adresa securității.
- Adaptarea rapidă la schimbările tehnologice și geopolitice.
Strategia va fi transmisă Parlamentului pentru aprobare, urmând ca, ulterior, instituțiile statului să elaboreze planuri de implementare pentru fiecare domeniu.
„O populație informată și un stat eficient sunt garanțiile noastre de securitate. România trebuie să fie o țară puternică prin oameni, nu doar prin instituții”, a conchis Nicușor Dan.
Noua strategie de apărare a țării se conturează ca un document de cotitură, care pune accent pe transparență, tehnologie și reziliență, marcând o tranziție către o Românie modernă, capabilă să-și protejeze cetățenii în fața provocărilor secolului XXI.
