Locurile din Romania pline de vipere. Unde exista riscul sa intalnesti serpi veninosi

În România, singurii șerpi veninoși care pot fi întâlniți sunt viperele. Cele mai cunoscute sunt vipera comună, vipera cu corn și mai multe tipuri de viperă de stepă. Vipera comună, cunoscută și ca vipera cu cruce, este cea mai răspândită și ar fi în jur de 30.000 de exemplare în toată țara.

Locuri din țară unde se întâlnesc des vipere

Mai apar și vipera de stepă și vipera cu corn, aceasta din urmă fiind considerată cea mai periculoasă și, în același timp, cea mai rară.

„Viperele atacă doar dacă se simt provocate.”

Vipera comună stă de obicei pe marginea pădurilor de foioase, în poieni însorite sau chiar în interiorul pădurii, printre frunze uscate. Poate fi găsită și sub stânci ori în crăpături.

Vipera cu corn trăiește mai ales în Muntii Banatului, Retezat, Valea Cernei și Valea Nerei, potrivit Atlasului Geografic. Preferă zonele stâncoase, dar apare și în preajma apelor sau prin pădurile de foioase. Mușcătura ei poate fi extrem de periculoasă și, în unele cazuri, poate duce la moarte.

Vipera berus, numită și vipera de munte sau vipera neagră, mai este cunoscută în popor și ca „năpârca” ori „vipera cu cruce”. Aceasta este destul de răspândită și a fost observată chiar și în București.

În munții României trăiesc două subspecii: Vipera ammodytes ammodytes și Vipera ammodytes montandoni. Prima apare în sud-vestul țării, prin Munții Banatului, Oltenia, Țara Hațegului și sudul Apusenilor. Cealaltă, montandoni, are o zonă limitată, fiind prezentă doar în câteva locuri din Dobrogea continentală.

Viperele sunt frecvent întâlnite în județele Mehedinți și Alba, în Munții Cernei, Cheile Cibului din Apuseni – zonă recunoscută pentru densitatea mare de vipere. În Alba există chiar și o rezervație de vipere de fâneață, specie considerată amenințată. În Hunedoara, viperele apar în Masivul Retezat, Defileul Jiului și în zona Cetății Deva.

În România sunt recunoscute 23 de specii de vipere, cele mai cunoscute fiind vipera cu corn – cea mai mare – și vipera neagră, întâlnită rar prin Munții Carpați. Vipera de stepă trăiește în Dobrogea, Delta Dunării și pe câmpiile din Moldova.

Vipera ammodytes, considerată cea mai mare viperă de la noi, poate ajunge până la 90 de centimetri lungime. Masculii sunt mai mari și mai agresivi decât femelele. Această specie trăiește în zone stâncoase, pe malurile apelor și în păduri de foioase, la altitudini de până la 2000 de metri. Este foarte sensibilă la frig și se ascunde la umbră când e prea cald afară.

Pentru cei care ies la drumeții prin zone cunoscute ca habitat pentru vipere, se recomandă prudență maximă. E bine să se meargă doar pe poteci, să se evite iarba înaltă și să se folosească un băţ pentru a agita vegetația înainte de a păși prin fânețe. Viperele simt vibrațiile prin sol și, în general, se retrag când simt apropierea omului.

Echipamentul contează foarte mult: bocanci cu parazăpezi, ciorapi groși și jambiere pot face diferența. Dacă vedeți o viperă, cel mai bine e să vă retrageți încet, cu fața către ea, fără să faceți mișcări bruste sau zgomote.

Dacă se întâmplă totuși să fiți mușcat, sunați imediat la 112 și la Salvamont. E important ca victima să fie imobilizată și să nu se miște prea mult. Hidratarea e permisă, dar NU trebuie pus garou, NU se aspiră veninul și NU se pune gheață pe rană. Serul antiviperin funcționează bine dacă e administrat în primele 5 ore de la mușcătură.

Printre simptomele care pot apărea se numără: durerea puternică, umflături, greață, vărsături, senzație de sete extremă, transpirație rece, puls și respirație accelerate. Decesele sunt rare, pentru că multe mușcături nu sunt cu injectare de venin. Chiar și așa, victima trebuie dusă urgent la spital pentru îngrijiri.