Premierul Ilie Bolojan a prezentat la Palatul Victoria noile propuneri legate de pensiile speciale ale magistraților, incluse în al doilea pachet de reforme fiscale ce urmează să fie adoptat în august.
Printre măsuri se numără creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și schimbarea modului de calcul al pensiei. În loc de 80% din venitul brut, pensia ar urma să fie plafonată la maximum 70% din salariul net avut în ultima lună de activitate.
Curtea Supremă atacă la CCR legea pensiilor de serviciu
Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, conduse de președinta Lia Savonea, au decis pe 4 septembrie, în unanimitate, să trimită la Curtea Constituțională legea prin care Guvernul și-a asumat răspunderea.
„Legea pe care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea scade valoarea pensiilor speciale și crește treptat vârsta de pensionare de la 48 de ani la 65 de ani”, a declarat Lia Savonea pentru G4Media.
Premierul a subliniat că aceste modificări sunt esențiale pentru ca România să poată debloca peste 230 de milioane de euro din fondurile europene. În total, aproape 800 de milioane de euro sunt momentan reținute, iar termenul pentru rezolvarea condiționalităților este luna noiembrie.
„În acest moment, pensiile din sistemul de justiție sunt considerabil mai mari decât cele din mediul public sau privat, ceea ce generează un dezechilibru social. Când o persoană ajunge la maturitate profesională, la 45–50 de ani, ar trebui să continue să contribuie activ în domeniul în care are expertiză”, a declarat premierul.
El a criticat și practica pensionărilor premature, menționând că mulți judecători și procurori se retrag din activitate la 47, 48 sau 49 de ani.
„Am semnat personal, ca președinte interimar, numeroase decizii de pensionare la aceste vârste. Este un moment de vârf al carierei, nu un capăt de drum”, a punctat Bolojan.
Pentru a limita retragerile timpurii din sistem, Guvernul propune extinderea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani. Astfel, chiar și în cazul unei pensionări anticipate, aceasta nu ar putea fi făcută înainte de 58 de ani.
Premierul a atras atenția și asupra nivelului ridicat al pensiilor actuale din sistemul de justiție, care pot depăși 24.000–25.000 de lei net, adică în jur de 5.000 de euro.
„În niciun stat european nu există ca pensia să egaleze sau să depășească ultimul salariu”, a precizat el, subliniind că noile reguli vor alinia beneficiile la nivelul veniturilor reale.
În paralel, Ilie Bolojan a preluat temporar și atribuțiile privind reforma companiilor de stat, după ce vicepremierul Dragoș Anastasiu și-a dat demisia.
„Încerc să evit deciziile luate în grabă și să mențin coeziunea echipei guvernamentale”, a spus premierul, explicând că va coordona acest domeniu până la desemnarea unui nou titular.
Reforma pensiilor speciale este parte a unui plan mai amplu prin care Executivul urmărește restructurarea aparatului bugetar, reorganizarea companiilor de stat și reducerea evaziunii fiscale. România a încheiat anul 2024 cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB.
Primul pachet fiscal, deja promulgat de președintele Nicușor Dan, include creșterea TVA la 21% și introducerea contribuției la sănătate pentru pensionarii cu venituri nete peste 3.000 de lei. Al doilea pachet, care conține și reforma pensiilor magistraților, urmează să fie adoptat în luna august.
