Ilie Bolojan anunță măsuri dure: înghețarea tuturor veniturilor de la 1 ianuarie 2026. Pensiile, salariile și alocațiile nu vor fi majorate
Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan pregătește una dintre cele mai controversate decizii economice din ultimii ani: înghețarea tuturor veniturilor – de la pensii și salarii, până la alocațiile copiilor și ajutoarele sociale – începând cu 1 ianuarie 2026.
Informațiile obținute de România TV arată că premierul ar fi fost extrem de ferm în cadrul discuțiilor din coaliția de guvernare, transmițând că nu există bani pentru majorările prevăzute de lege. Prin urmare, indexarea cu rata inflației nu se va aplica la începutul anului viitor.
💰 Ce înseamnă înghețarea veniturilor
În mod normal, la fiecare început de an, pensiile, alocațiile și alte ajutoare sociale se indexează automat cu rata medie anuală a inflației, astfel încât puterea de cumpărare a populației să nu scadă.
Pentru 2026, această ajustare nu va mai avea loc, ceea ce înseamnă că:
- Aproape cinci milioane de pensii nu vor fi majorate;
- Alocațiile copiilor vor rămâne la nivelul actual;
- Ajutoarele sociale calculate în funcție de indicatorul social de referință (ISR) nu vor fi actualizate.
Decizia a fost justificată de guvern prin lipsa resurselor bugetare și prin nevoia de stabilizare fiscală, în contextul unui deficit bugetar record.
„Guvernul nu își permite, în acest moment, să crească cheltuielile cu asistența socială și salariile. Este o măsură temporară, dar necesară, pentru a evita un dezechilibru major în bugetul de stat”, au transmis surse guvernamentale.
📉 De ce se ia această măsură
Premierul Ilie Bolojan a explicat, în cadrul declarațiilor comune cu Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie, că România trebuie să țină sub control deficitul bugetar, estimat pentru 2025 la 8,4% din PIB.
„În următoarele două luni, dacă vom menține controlul bugetar și disciplina financiară, ne propunem să atingem această țintă, astfel încât să ne recâștigăm credibilitatea atât în fața piețelor, cât și în fața Comisiei Europene”, a declarat premierul.
El a subliniat că lunile noiembrie și decembrie vor fi decisive pentru pregătirea bugetului pe 2026 și pentru stabilirea unui nou plan de redresare.
„În noiembrie vom adopta un pachet de măsuri care să asigure stabilitatea bugetară pentru anul următor, iar în decembrie vom avea legea bugetului pregătită. Scopul este să reducem cheltuielile, să creștem colectarea și să prioritizăm investițiile esențiale”, a adăugat Ilie Bolojan.
🧾 Ținta: un deficit redus la 6% în 2026
Premierul a confirmat că obiectivul principal al Guvernului pentru anul viitor este reducerea deficitului bugetar la 6%, o condiție esențială pentru ca România să iasă din procedura de deficit excesiv impusă de Comisia Europeană.
„Măsurile pe care le vom lua în noiembrie și în pregătirea bugetului sunt determinante. Vrem să menținem capacitatea țării de a se finanța și să evităm riscul pierderii încrederii piețelor”, a explicat premierul.
🇪🇺 Relația cu Uniunea Europeană și fondurile PNRR
În cadrul întâlnirii cu comisarul european Valdis Dombrovskis, premierul Bolojan a discutat și despre stadiul implementării PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și despre riscul suspendării fondurilor europene, care a planat asupra României în vară.
„Pe ordinea de zi a Consiliului ECOFIN din prima jumătate a lunii noiembrie va fi o evaluare a modului în care România a gestionat deficitul. Sperăm ca măsurile luate să fie recunoscute de Comisie și să putem debloca plățile din PNRR”, a spus premierul.
Totodată, Bolojan a precizat că anul 2026 va fi „anul PNRR”, în care România trebuie să accelereze absorbția fondurilor europene pentru investiții publice.
💬 Alexandru Nazare: „Nu ne mai permitem derapaje bugetare”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat că bugetul pe 2026 va fi unul de austeritate, concentrat pe reducerea cheltuielilor și limitarea deficitului.
„Am inițiat Ordonanța 52 pentru plafonarea cheltuielilor la bunuri și servicii, tocmai pentru a preveni derapajele din ultimele luni ale anului. Nu e o decizie populară, dar e necesară”, a declarat ministrul la Profit Financial Forum.
Nazare a adăugat că Guvernul anticipează presiuni mari în ultimele luni ale anului, dar intenționează să încheie 2025 cu un deficit sub control, pentru a recâștiga încrederea piețelor și a partenerilor europeni.
„Nu ne mai putem permite surprize neplăcute. Avem nevoie de credibilitate și disciplină fiscală, altfel riscăm să pierdem accesul la finanțare și fondurile europene”, a mai spus ministrul.
🧩 Discuțiile despre bugetul 2026 – abia la final de noiembrie
Procesul de consultare pentru bugetul anului 2026 nu a început încă, însă Ministerul Finanțelor estimează că discuțiile vor fi demarate după Consiliul ECOFIN de la jumătatea lunii noiembrie.
„Tindem spre o țintă de 6% deficit pentru 2026. Toate măsurile luate anul acesta sunt gândite să aibă efecte și anul viitor, mai ales în contextul implementării PNRR și al investițiilor aflate în derulare”, a explicat Alexandru Nazare.
Ministrul a mai spus că România a trecut deja printr-un moment critic în vară, când exista riscul de retrogradare financiară din partea agențiilor de rating, dar că situația s-a stabilizat:
„Avem patru evaluări consecutive care mențin ratingul României. Este un semnal bun, dar trebuie să continuăm disciplina fiscală pentru a nu ne întoarce la scenarii de criză.”
⚖️ Măsuri de echilibrare financiară
Pentru a evita un colaps bugetar, Guvernul intenționează să:
- Amâne creșterea pensiilor și alocațiilor până cel puțin în a doua jumătate a lui 2026;
- Înghețe salariile bugetarilor la nivelul actual;
- Plafoneze cheltuielile publice pentru bunuri și servicii;
- Prioritizeze investițiile finanțate prin fonduri europene, mai ales cele din PNRR;
- Crească gradul de colectare fiscală și combaterea evaziunii.
💥 Reacții și impact social
Decizia de a îngheța veniturile a stârnit deja reacții puternice din partea sindicatelor și a asociațiilor de pensionari, care acuză Guvernul de lipsă de empatie față de categoriile vulnerabile.
„Pensionarii nu mai pot suporta o nouă iarnă fără majorări. Prețurile cresc, iar pensiile rămân la fel. Este o lovitură grea pentru oameni”, a transmis Federația Națională a Pensionarilor.
Economiștii, în schimb, avertizează că măsura, deși dureroasă, este necesară pentru a stabiliza finanțele publice.
„Este o decizie de austeritate, dar realistă. Fără controlul cheltuielilor, România risca să intre într-o criză de finanțare și să piardă sprijinul UE”, afirmă analistul economic Adrian Mitroi.
📅 Concluzie
Guvernul Bolojan intră într-o perioadă critică, cu decizii care vor marca începutul anului 2026. Înghețarea veniturilor este o măsură temporară, dar cu impact social semnificativ.
Totuși, Executivul susține că din a doua jumătate a anului viitor, dacă economia își revine și fondurile europene sunt deblocate, pensiile ar putea fi totuși majorate parțial.
Până atunci, românii trebuie să se pregătească pentru un început de an fără creșteri de venituri, într-un climat economic dominat de prudență, austeritate și nevoia stringentă de stabilitate fiscală.
