Ilie Bolojan anunță OFICIAL măsurile fiscale luate de Guvern
Vă mulțumesc pentru că sunteți astăzi la această conferință de presă. Am convocat o pentru că suntem în fața unui pachet care propune o corectare a deficitului bugetar pe care îl înregistrează țara noastră. Așa cum am prezentat săptămâna trecută, deficitul și absorbția fondurilor europene sunt cele două urgențe pe care le avem de gestionat în perioada imediat următoare.
De ce este corectarea deficitului o urgență și o prioritate națională? Pentru că, așa cum am mai spus, România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din țările Uniunii Europene și am avut al doilea cel mai mare deficit din ultimii 30 de ani. Cel mai mare. Dacă vă aduceți aminte, a fost în 2010 puțin mai mare decât cel pe care l-am înregistrat anul trecut. A fost de 9,4% și vă rog să vă aduceți aminte, pentru că, neluând măsuri atunci, la timp, guvernele de atunci au fost nevoite să crească TVA-ul de la 19 la 24% și să genereze o tăiere a salariilor din sectorul public de 25%. Suntem într-o situație nu foarte diferită, dar suntem în ceasul al zecelea, al 11-lea și nu trebuie să stăm până în ultimul ceas, când suntem total cu spatele la zid.
Trebuie să le explicăm oamenilor cât de gravă este situația. Din 100 de lei care au fost încasați din taxele și impozitele de la cetățenii României, România a cheltuit cam 132 de lei, deci cu 32 de lei în plus, pe care, evident, i-a împrumutat. Vă rog să gândiți dacă o familie care ar cheltui în fiecare lună cu 30 la sută mai mult decât veniturile pe care le câștigă, cât ar putea rezista și extrapolat această situație la nivelul unei țări și înțelegeți în ce situație este România? Nu mai putem continua în felul acesta. Dacă nu am face nimic sau mai lungim foarte mult aceste măsuri, ar fi câteva consecințe care ar însemna intrarea în incapacitate de plată a statului român. Ar însemna că creditorii noștri, cei care ne împrumută în prezent și de care avem nevoie și în viitor, pentru că nu putem funcționa altfel, nu ne-ar mai împrumuta și deci nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile și pensiile. Accesul la fondurile europene sunt condiționate de reforma fiscală. Nu am mai avea acces la fonduri europene. Vă rog să vă gândiți că nu am putea continua.
Jumătate din investițiile pe care astăzi avem în curs la marile autostrăzi, la liniile de cale ferată, în fiecare localitate din România, ceea ce ar însemna că practic, am intra într-un risc în care am fi degradați. Încă o dată, am intra în așa-zisa categorie de junk, ceea ce ar însemna că țara noastră nu mai este recomandată investițiilor și foarte puține investiții străine ar mai veni într-o astfel de țară. Și am intrat deci într-o recesiune brutală, ceea ce ar însemna pierderi de locuri de muncă mare, un șomaj puternic, un curs care s-ar deprecia masiv și practic acest lucru nu îl putem permite în momentul de față. Și vă rog să vă gândiți ceea ce a însemnat experiența Greciei din anul 2009, pentru că nici astăzi Grecia nu și-a revenit din această situație în totalitate. Și România este și astăzi într-o situație mai bună decât Grecia și nu trebuie deci să repetăm greșelile pe care le-au făcut alte țări, pentru că revenirea ar fi foarte dureroasă.
Din aceste rațiuni nu mai putem aștepta și deci propunem un pachet fiscal care urmărește pe fond să reducă acest deficit și să apropie într-o mică măsură, pentru că nu se poate face de pe o zi pe alta cheltuielile de venituri. De ce nu putem face această corecție doar pe cheltuieli? Ar fi bine dacă am putea ca toate aceste corecții să le facem scăzând cheltuielile statului, dar acest lucru este practic imposibil, pentru că, pe de o parte, nu se poate face acest lucru de pe o zi pe alta, să reduci cheltuielile.
Avem venituri fiscale, venituri printre cele mai mici din țările Uniunii Europene, din PIB din două motive, pentru ca la aproape toate taxele suntem în jumătatea de jos a clasamentului și pentru că, în mod evident, avem o evaziune fiscală importantă și, din păcate, și fraudarea fondurilor publice și în paralel cu combaterea evaziunii, trebuie să luptăm și pentru combaterea fraudării fondurilor publice, pentru ca evaziunea este o cauză a încasării banilor la buget, dar este și un efect, din păcate, pe care cetățenii, atunci când văd că fondurile publice nu sunt cheltuite corect, că banii sunt risipiți, au o tendință uneori naturală, să nu plătească pentru că nu au garanția că banii lor sunt folosiți în mod corect și deci ajustarea nu poate fi făcută doar pe cheltuieli și ea va fi un mix de reduceri de cheltuieli și de creștere de venituri.
Cheltuielile cu salariile în sectorul public sunt mai mari decât ceea ce ne putem permite astăzi și se vede cât se poate de clar că, în general, sunt mai mari cu peste 10% față de media cheltuielilor din Uniunea Europeană. De asemenea, numărul de angajați din sectorul public este mult prea mare față de numărul de contribuabili, cei care plătesc și lucrează în economia reală și deci, este important să creștem numărul de oameni care lucrează în economia reală.
Veniturile noastre fiscale datorită, așa cum am spus, unei colectări slabe, unor portițe de optimizare fiscală, a unor taxe pe anumite locuri relativ mici sunt printre cele mai mici din Europa. Suntem pe penultimul loc. Gândiți-vă că suntem în jur de 30%, iar media în Uniunea Europeană este de 40%. Gândiți-vă ce ar însemna să ne apropiem de această valoare.
Cota de impozitare din TVA este a treia cea mai mică cotă standard din Europa. Suntem pe antepenultimul loc. Din punct de vedere al impozitării dividendelor, suntem tot pe antepenultimul loc din Europa. Din punct de vedere al impozitării proprietății, al impozitelor din această categorie, suntem la 0,5 la sută din PIB, în timp ce media europeană este 1,85 la sută din PIB. Și aici suntem pe unul din locurile din spate.
Prin urmare, această ajustare pe care o propunem este un mix de creșteri de venituri, un mix de reduceri de cheltuieli și un mix de eșalonări și prioritizări de investiții, în așa fel încât în trei etape, în această vară să reușim să venim cu trei pachete care până la finalul acestei veri să completeze aceste măsuri în așa fel încât, pe de o parte, să răspundem unei urgențe în această primă etapă, de a recâștiga încrederea în România,
nu doar din punct de vedere al cetățenilor țării noastre, pentru că au încredere, din păcate, scăzută în ceea ce face Guvernul, dar mai ales pentru a recâștiga încrederea piețelor, în așa fel încât creditele pe care le ia România, investițiile din fonduri europene și cota de încredere a țării noastre să fie la un nivel acceptabil, care să ne permită să funcționăm.
Aceste măsuri țin în principal de venituri structurale, deci venituri care sunt greu de schimbat pe termen lung, de cheltuieli structurale, cheltuieli care pot fi reduse greu și pe termen lung și pe aceasta este concentrarea acestui prim pachet.
Cel de-al doilea pachet, care va fi adoptat la finalul lunii iulie, este un pachet care va completa aceste prime măsuri pe care le propunem, dar care se va concentra pe corectarea nedreptăților, pe corectarea inechităților și pe îndeplinirea jaloanelor, în așa fel încât să ne putem accesa fondurile europene”, a declarat Ilie Bolojan.