Direcția Națională Anticorupție a închis dosarul cunoscut drept „Dragnea – vizită la Trump”, una dintre cele mai discutate cauze din ultimul deceniu, după aproape opt ani de verificări. Procurorii au stabilit că fapta penală nu există și au dispus clasarea în baza articolului 16, alineatul 1, litera a din Codul de procedură penală. Decizia a fost luată la data de 10 septembrie 2025 și a fost comunicată oficial la solicitarea presei. Concluzia marchează finalul unei investigații care a generat dezbateri aprinse în spațiul public și a vizat relațiile politice, contractele militare și presupuse servicii de lobby prin intermediul unor persoane cu influență la Washington.
Dosarul avea la bază vizita făcută la Washington de Liviu Dragnea, la acel moment președinte al Partidului Social Democrat, și de Sorin Grindeanu, premierul în funcție la începutul anului 2017. Cei doi au participat la ceremonia de inaugurare a președintelui Donald Trump, iar procurorii au analizat modul în care accesul la eveniment ar fi fost facilitat. Ancheta s-a concentrat asupra relațiilor politice și personale care ar fi fost folosite în acest scop, precum și asupra unor eventuale beneficii primite în schimbul influenței exercitate de fostul lider politic.
Printre principalele acuzații se afla presupusul trafic de influență pe lângă reprezentanți ai Ministerului Apărării și Ministerului Afacerilor Interne. Procurorii susțineau inițial că Liviu Dragnea ar fi intervenit pentru a facilita obținerea unor contracte de către compania americană Circinius Defence LLC. Aceasta era controlată prin Broidy Capital Management de Elliott Broidy, un oficial influent în comitetul de inaugurare al lui Donald Trump și un donator cunoscut al Partidului Republican. Relațiile sale politice au fost atent analizate de procurori pentru a stabili dacă au existat beneficii necuvenite în urma interacțiunilor cu lideri politici din România.
Contractele vizate includeau sisteme C4I cu capabilități ISTAR, produse folosite pentru analiză informațională, coordonare operațională și supraveghere în domeniul militar. De asemenea, procurorii verificau un posibil interes pentru dezvoltarea unui Centru de Analiză OSINT în România. Aceste subiecte au atras atenția publicului deoarece implicau domenii sensibile și bugete considerabile. În investigație a fost menționat și faptul că Elliott Broidy fusese anterior implicat într-un caz de corupție în statul New York, element folosit de anchetatori pentru a contura posibile motive ale cooperării dintre acesta și fostul lider PSD.
În schimbul influenței presupuse, procurorii apreciaseră în prima etapă că Liviu Dragnea ar fi beneficiat de acces la ceremonia prezidențială și de servicii de lobby achitate de persoane din mediul de afaceri. Aceste ipoteze au stat la baza extinderii cercetărilor și au justificat solicitarea unor documente suplimentare din relațiile de cooperare internațională. Pe durata investigației, anchetatorii au analizat corespondențe, contracte, documente bancare și informații transmise de instituții din Statele Unite. Decizia de clasare arată că probele nu au confirmat acuzațiile formulate în faza inițială.
O altă componentă a dosarului se referea la o presupusă intervenție în favoarea lui Gheorghe Dimitrescu, care ulterior a devenit consul general al României la Bonn. Procurorii susțineau că Dimitrescu ar fi achitat 100.000 de dolari către o companie de lobby, sumă ce ar fi avut ca scop facilitarea unor întâlniri oficiale pentru Liviu Dragnea în Statele Unite. Aceste informații au apărut în documentele analizate în cursul investigațiilor și au fost incluse în dosar pentru verificări suplimentare. Autoritățile judiciare au încercat să stabilească dacă scenariul descris avea fundament și dacă banii au fost folosiți în contextul activităților politice ale fostului lider social democrat.
Cazuistica a inclus și alte nume. Printre persoanele vizate se aflau omul de afaceri Cristian Burci, fiul său Carlo Burci, dar și Dan Belcea, prieten și partener de afaceri al lui Burci, CEO al off shore ului Celeran Ventures LLC. Aceste conexiuni erau analizate în contextul activităților de lobby și al contractelor militare. De asemenea, în dosar apărea Gheorghe Dimitrescu, legat de episodul privind numirea în funcția consulară. Procurorii au încercat să determine rolul fiecărei persoane și eventualele beneficii care ar fi rezultat în urma presupusei influențe exercitate.
Clasarea dosarului arată că faptele cercetate nu întrunesc elementele necesare pentru a fi considerate infracțiuni. Articolul 16, alineatul 1, litera a din Codul de procedură penală stabilește că acțiunea penală încetează atunci când fapta nu există. Procurorii au concluzionat că probele administrate nu confirmă existența unor infracțiuni de trafic de influență sau folosire a funcției politice pentru obținerea de avantaje. După o perioadă îndelungată în care dosarul a fost analizat, anchetatorii au transmis că elementele acuzatoare nu pot fi susținute.
Această decizie ridică și întrebări privind durata investigației. Dosarul a fost deschis în urmă cu aproape opt ani, perioadă în care au fost efectuate numeroase verificări. Cazul a generat reacții puternice în spațiul public, fiind asociat cu discuții despre influența politică, relațiile internaționale și transparența activității de lobby. Închiderea dosarului demonstrează că verificările extinse nu au dus la concluziile anticipate de anchetatori în faza inițială.
Vizita delegației române la ceremonia de inaugurare a lui Donald Trump a reprezentat un moment politic important la începutul anului 2017. Participarea la astfel de evenimente implică, în mod obișnuit, proceduri de acces complexe, contacte diplomatice și sprijin logistic. În acest caz, procurorii au investigat modul în care au fost obținute invitațiile și ce persoane ar fi putut facilita accesul. Analiza acestor detalii a constituit un punct central al anchetei. Decizia de clasare arată că nu s a putut demonstra existența unor intervenții ilegale.
Ancheta privind contractele militare a adus în discuție nevoia de transparență în procesul de achiziții publice din domeniul apărării. Contractele privind sisteme C4I și capacități ISTAR implică tehnologii complexe și bugete ridicate. De aceea, orice suspiciune de influență politică a fost tratată cu seriozitate. În timpul investigației, procurorii au încercat să stabilească dacă circumstanțele accesului la ceremoniile din SUA aveau legătură cu proiectele propuse de compania americană interesată. Verdictul de clasare arată că nu a existat o legătură penală între cele două planuri.
Elliott Broidy s a numărat printre numele care au atras atenția. Implicarea sa în comitetul de inaugurare al președintelui Trump și antecedentele sale judiciare au amplificat interesul public. Procurorii au verificat relațiile sale cu reprezentanți ai României și eventualele întâlniri programate cu sprijinul unor firme de lobby. Documentele analizate nu au confirmat ipotezele inițiale ale anchetatorilor.
Episodul legat de numirea consulului general la Bonn a fost un alt punct de interes. Gheorghe Dimitrescu a fost cercetat pentru că ar fi apelat la o firmă de lobby, cu suma de 100.000 de dolari, pentru a sprijini agenda publică a lui Liviu Dragnea. Procurorii au analizat tranzacțiile financiare și corespondența asociată acestor activități. Decizia finală arată că nu s a putut stabili existența unei infracțiuni.
Cazul a inclus și aspecte privind relațiile din mediul de afaceri. Prezența unor persoane apropiate de Cristian Burci și Dan Belcea în dosar a adus în discuție structuri corporative internaționale și procedurile de lobby practicate în acest mediu. Ancheta nu a identificat legături penale între activitățile acestora și acuzațiile formulate la adresa fostului lider PSD.
Clasarea dosarului înseamnă că, în viziunea procurorilor, elementele analizate nu întrunesc condițiile unei fapte penale. Decizia pune capăt unei perioade îndelungate de speculații. Închiderea cauzei marchează finalul unei investigații complexe, cu ramificații politice și diplomatice, desfășurată pe parcursul mai multor ani.
