Raportul Curții de Conturi pentru anul 2023 readuce în atenție tema reorganizării administrative, un subiect discutat de ani de zile fără progrese reale. Documentul arată clar că numeroase localități din România nu mai corespund criteriilor legale de populație. Situația financiară a multor comune este precară. Concluziile specialiștilor indică o nevoie urgentă de reformă. Datele prezentate arată un sistem administrativ fragmentat, cu localități care nu se pot susține singure și care depind masiv de bugetul central.
Potrivit raportului, nu mai puțin de 119 orașe nu ating pragul minim de 10.000 de locuitori. Cifra reprezintă 55 la sută din totalul orașelor. În mod similar, 432 de comune nu ating nivelul prevăzut de lege pentru a își menține statutul. Aceste localități au pierdut constant populație. Cu toate acestea, reorganizarea nu a fost făcută. Curtea de Conturi atrage atenția că multe dintre aceste unități sunt păstrate artificial în categoria administrativă superioară.
Raportul detaliază situația demografică la nivel național. România are 2.860 de comune și 319 orașe. Dintre acestea, 1.581 de unități administrative au mai puțin de 3.000 de locuitori. Ponderea comunelor este covârșitoare. În plus, 2.421 de UAT-uri nu depășesc pragul de 5.000 de locuitori. Aceste cifre arată clar dimensiunea problemei. Populația reală este mult mai mică față de cifrele utilizate în deciziile administrative.
Finanțarea este o altă problemă majoră semnalată de Curtea de Conturi. 84 la sută din comune depind în proporție de peste jumătate de banii primiți de la bugetul de stat. În cazul orașelor mici, 26 la sută au aceeași dependență. Această situație arată lipsa unei baze economice locale solide. Veniturile proprii nu pot acoperi funcționarea aparatului administrativ. În multe cazuri, primăriile întâmpină dificultăți chiar și în plata salariilor angajaților.
Documentul pune accent și pe dispersia geografică. 974 de comune au sate componente situate la mai mult de 5 kilometri de centrul administrativ. Sunt cazuri în care distanța ajunge la 21 de kilometri. Această fragmentare îngreunează activitatea zilnică. Accesul la servicii devine dificil. Administrația locală este obligată să funcționeze cu resurse limitate într un teritoriu extins.
Informațiile prezentate în raport au reaprins discuțiile despre necesitatea reformei administrative. Guvernul condus de Nicolae Ciucă a discutat deja acest subiect. Premierul Florin Cîțu și alți oficiali, printre care Ilie Bolojan, au atras atenția asupra localităților subpopulate. Ei au susținut că structura actuală nu poate funcționa eficient. Resursele se împart între prea multe UAT-uri. Acest model de organizare nu mai corespunde realităților demografice.
În trecut, reorganizarea administrativă a fost susținută și de fostul lider PSD Liviu Dragnea. Discuțiile au existat. Totuși, proiectele nu s-au materializat. Lipsa consensului politic a blocat orice inițiativă reală. Problema a fost amânată în repetate rânduri. Între timp, scăderea populației a accelerat. Multe localități au rămas fără resurse și fără capacitate administrativă.
Raportul Curții de Conturi nu propune soluții. Totuși, datele prezentate indică direcții clare. România are nevoie de o reorganizare a sistemului administrativ. Structura actuală este prea fragmentată. Multe UAT-uri există doar pe hârtie. Activitatea lor depinde aproape exclusiv de finanțarea de la bugetul central. În lipsa unei reforme, situația se poate agrava. Migrația continuă să reducă populația rurală. Veniturile proprii nu pot crește în condițiile în care baza de impozitare rămâne redusă.
În realitate, problemele semnalate sunt cunoscute de ani de zile. Curtea de Conturi doar le documentează într un mod complet. Demografia actuală arată că multe comune nu pot susține școli, dispensare sau servicii locale. Administrația locală se confruntă cu resurse insuficiente. În unele situații, nici măcar salariile nu pot fi acoperite fără sprijin masiv de la buget.
Centralizarea deciziilor financiare poate reprezenta o soluție. Totuși, ea nu rezolvă problema de fond. România are prea multe UAT-uri raportat la numărul real de locuitori. Alte state europene au trecut prin procese similare. Ele au redus numărul localităților pentru a simplifica administrarea. O astfel de reformă poate duce la servicii mai bune și la utilizarea eficientă a resurselor.
Desființarea sau comasarea localităților este un subiect sensibil. Mulți primari se opun. O parte din populație privește cu reticență o astfel de schimbare. Totuși, raportul arată că situația nu poate continua la nesfârșit. Ajustările sunt necesare pentru un sistem administrativ funcțional.
Reforma administrativă devine o temă majoră pentru anii următori. Deciziile trebuie luate pe baza datelor din teren. Raportul Curții de Conturi arată o realitate dificilă. România are nevoie de o structură modernă, adaptată populației reale și nevoilor actuale. O analiză detaliată și deciziile politice ferme pot crea un sistem eficient. Contextul actual arată că reforma nu mai poate fi amânată.
