Vortexul polar amenință România: climatologii avertizează că iarna 2025–2026 ar putea fi una dintre cele mai geroase din ultimele decenii
Climatologii europeni lansează avertismente serioase: iarna 2025–2026 se anunță extrem de dificilă, cu posibile episoade de viscol, ninsori abundente și temperaturi ce pot coborî mult sub pragul de îngheț. Cauza principală este instabilitatea vortexului polar, un fenomen atmosferic de amploare globală care, potrivit specialiștilor, a început deja să își modifice traiectoria și să influențeze vremea din Europa Centrală și de Est.
🔵 Ce este vortexul polar și de ce ar putea aduce o iarnă extremă
Vortexul polar este o masă uriașă de aer rece care se formează anual deasupra Polului Nord, menținând temperaturile extrem de scăzute în regiunea arctică. În mod normal, acest sistem rămâne stabil și bine delimitat, însă în ultimii ani, încălzirea Arcticii a destabilizat echilibrul atmosferic, slăbind curenții de aer care țin vortexul compact.
Când aceste vânturi se reduc în intensitate, aerul rece scapă spre latitudini joase, aducând ierni grele în Europa, Asia și America de Nord. În 2025, specialiștii avertizează că semnele destabilizării sunt deja vizibile.
Un prim episod a fost observat la mijlocul lunii octombrie, când un front rece a traversat România, provocând o scădere bruscă a temperaturilor și primele ninsori timpurii în zona montană.
🌨️ Iarnă cu ger, viscol și ninsori abundente
Dacă tendința actuală de încetinire a vortexului polar continuă, România ar putea traversa una dintre cele mai reci ierni din ultimii 30–40 de ani, potrivit climatologilor citați de Severe Weather Europe.
Specialiștii estimează că în lunile ianuarie și februarie 2026, temperaturile ar putea coborî sub –20°C în unele regiuni, în special în nordul și centrul țării. Totodată, sunt posibile episoade de viscol puternic, care ar putea afecta infrastructura și transporturile.
„Fenomenul vortexului polar nu este nou, dar instabilitatea lui este amplificată de schimbările climatice. Încălzirea Arcticii duce la un dezechilibru termic major, iar aerul rece se deplasează tot mai des spre sud, generând ierni aspre în Europa”, explică experții.
❄️ Prima ninsoare ar putea veni încă din noiembrie
Meteorologii estimează că primele ninsori consistente ar putea apărea la finalul lunii noiembrie 2025, în special în zonele montane, dar posibil și în Capitală.
În scenariul actual, România ar putea avea o iarnă asemănătoare cu cele din anii 1984–1985 sau 2012, când au fost înregistrate temperaturi extreme și zăpezi masive.
„Dacă vortexul polar își menține actuala direcție, ne putem aștepta la perioade lungi de ger persistent și viscol frecvent în ianuarie și februarie. Este posibil ca iarna aceasta să fie una dintre cele mai severe din ultimul deceniu”, au transmis climatologii citați de presa internațională.
🧊 ANM: „Nu trebuie să excludem fenomene severe, dar iarna nu va fi uniformă în toată țara”
Meteorologii români adoptă, însă, o poziție mai echilibrată. Florinela Georgescu, director de prognoze în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a declarat la Euronews România că, potrivit datelor programului european Copernicus, este prea devreme pentru o prognoză exactă a întregului sezon de iarnă.
„Cea mai probabilă părere în acest moment este că iarna 2025–2026 ar putea aduce temperaturi ușor peste mediile normale și un regim apropiat de normal al precipitațiilor în sud-estul continentului”, a explicat Georgescu.
Totuși, aceasta a subliniat că fenomenele severe nu trebuie excluse:
„Estimările actuale nu pot elimina posibilitatea apariției unor episoade de viscol, temperaturi foarte scăzute sau intervale cu ger. Chiar și o iarnă considerată ‘normală’ în România poate include perioade cu viscole și temperaturi de sub –10 sau –15 grade.”
🌬️ Elena Mateescu, șefa ANM: „Chiar și o iarnă normală în România înseamnă viscol și ger”
Directorul general al ANM, Elena Mateescu, confirmă că datele preliminare arată o creștere a probabilității pentru fenomene de viscol și ger în lunile de iarnă.
„Este prematur să vorbim despre o prognoză exactă, dar chiar și o iarnă normală, pentru România, înseamnă perioade de viscol, strat de zăpadă și temperaturi sub pragul de ger – sub –10, chiar –15 grade Celsius”, a declarat Mateescu.
Ea a mai precizat că, dacă vortexul polar se intensifică în noiembrie și decembrie, tiparele de iarnă severă se vor extinde și spre sudul Europei, inclusiv spre țara noastră.
„România poate avea o iarnă grea dacă vortexul polar coboară spre Europa Centrală. În acest caz, episoadele de frig extrem și ninsoare abundentă devin aproape inevitabile”, a adăugat șefa ANM.
🌡️ Ce spun modelele Copernicus despre luna noiembrie
Conform estimărilor ANM pentru intervalul 27 octombrie – 24 noiembrie, România va înregistra temperaturi ușor peste mediile climatologice, între 11 și 22°C, cu minime nocturne de 2–12°C. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în majoritatea regiunilor.
De la sfârșitul lunii noiembrie însă, se preconizează o scădere bruscă a valorilor termice, în paralel cu posibilitatea primelor episoade de ninsoare la altitudini medii și mari.
„Pe măsură ce ne apropiem de finalul toamnei, datele vor deveni mai clare. În fiecare an, am avut episoade de ger sever, chiar și în ierni considerate blânde”, a reamintit Florinela Georgescu.
⚠️ Lecțiile iernilor trecute
Meteorologii amintesc că niciuna dintre iernile recente nu a fost lipsită de fenomene extreme, chiar dacă, în ansamblu, temperaturile au fost mai blânde.
„Chiar și iarna trecută, am avut perioade cu ger intens în februarie și martie. De aceea, nu putem exclude complet episoade similare și în 2025–2026”, a explicat Georgescu.
Autoritățile sunt sfătuite să se pregătească din timp pentru posibilele condiții meteo severe, iar populația este îndemnată să urmărească actualizările periodice ale ANM.
🔔 Concluzie: o iarnă sub semnul incertitudinii, dar cu potențial de extrem
Deși modelele meteorologice pe termen lung nu pot oferi o certitudine absolută, climatologii europeni și români converg asupra unei idei clare: vortexul polar instabil poate transforma iarna 2025–2026 într-un sezon dificil pentru România.
Dacă actualele tendințe se mențin, țara noastră ar putea experimenta ger, viscol și ninsori abundente, dar și alternanțe bruște între perioade de frig extrem și intervale mai blânde.
Pentru moment, meteorologii recomandă vigilență și prudență, subliniind că cea mai precisă prognoză va putea fi emisă la finalul lunii noiembrie, când traiectoria vortexului polar va deveni clară.
„Iarna care vine ne va testa adaptabilitatea. Indiferent cât de severe vor fi fenomenele, pregătirea și informarea corectă sunt cea mai bună protecție”, a concluzionat Elena Mateescu, director ANM.
