Moartea lui Mario Alin Berinde a reaprins discuția despre rolul platformelor digitale în viața minorilor. Șeful DSU, Raed Arafat, propune limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele sociale, argumentând că efectele timpurii ale expunerii pot afecta echilibrul emoțional și psihologic al tinerilor. Demersul este descris drept unul orientat spre sănătate publică, nu o simplă controversă de opinii.
În mesajul său, Arafat insistă că discuția trebuie purtată cu luciditate și cu accent pe protecția minorilor. Oficialul atrage atenția că mediul digital, prin mecanismele sale de funcționare, poate amplifica riscuri deja cunoscute: dependență, presiune socială, expunere la conținut inadecvat și intensificarea fenomenului de hărțuire online.
Avertisment dur privind efectele mediului online asupra minorilor
Potrivit lui Raed Arafat, subiectul nu mai poate fi amânat, mai ales în lumina unor evenimente recente care au implicat minori și au evidențiat vulnerabilitățile acestora. Abordarea, spune el, trebuie să fie una instituțională, cu măsuri ferme, similare altor politici de protecție deja aplicate pentru persoane sub 18 ani.
„Nu ar fi acum momentul potrivit ca şi România să facă un pas curajos şi responsabil şi să se alăture statelor care discută sau au decis deja limitarea accesului copiilor şi adolescenţilor la reţelele de socializare? State precum Franţa, Australia, Regatul Unit sau Norvegia tratează deja această temă ca pe ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică şi de protecţie a copilului şi adolescentului, nu o dezbatere ideologică”.
Arafat respinge ideea că o astfel de intervenție ar însemna îngrădirea libertății de exprimare. Dimpotrivă, susține că este vorba despre prevenție și responsabilitate publică, în linie cu modul în care statul reglementează accesul minorilor la produse sau servicii cu potențial nociv.
„Aşa cum nu le este permis minorilor accesul la tutun, alcool, jocuri de noroc sau filme destinate adulţilor, aşa reţelele sociale ar trebui să fie considerate dăunătoare”.
În aceeași logică, el explică faptul că platformele sunt proiectate să capteze și să mențină atenția, prin arhitecturi tehnice care încurajează repetarea interacțiunilor și pot genera dependență, un teren cu atât mai sensibil pentru utilizatorii tineri.
„Aceste platforme se bazează pe mecanisme sofisticate de manipulare, construite pentru captarea atenţiei şi generarea dependenţei. Un copil sau un adolescent nu are încă maturitatea neurologică şi emoţională necesară pentru a se apăra în faţa unor algoritmi concepuţi deliberat să exploateze vulnerabilităţi”.
România, presată să urmeze exemplul statelor care limitează accesul copiilor la platforme digitale
Oficialul atrage atenția și asupra climatului din mediul online, unde comparația permanentă, validarea artificială și expunerea publică pot eroda stima de sine și pot normaliza comportamente nocive. În acest context, cyberbullying-ul și fenomenul de umilire online sunt văzute drept amenințări concrete pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor.
„Reţelele sociale au devenit un spaţiu favorabil pentru cyberbullying, umilire publică şi stigmatizare, presiune socială constantă, comparaţie toxică şi validare artificială”.
Arafat subliniază că responsabilitatea nu poate fi lăsată exclusiv pe umerii părinților, având în vedere amploarea și sofisticarea fenomenului. De aici, apelul său pentru intervenție legislativă și politici publice coerente, cu accent pe protecția sănătății mintale a minorilor.
„Când riscul este sistemic, răspunsul trebuie să fie unul de politică publică. De aceea, este momentul ca parlamentarii României să îşi asume această responsabilitate şi să iniţieze un cadru legislativ clar care să limiteze accesul copiilor şi adolescenţilor sub 15-16 ani la reţelele de socializare. Nu este o măsură împotriva tehnologiei, ci o investiţie în sănătatea, echilibrul şi viitorul generaţiilor tinere”.
La nivel internațional, trendul este deja conturat: Franța a stabilit restricții pentru utilizarea platformelor de către cei sub 15 ani, Danemarca și Australia au anunțat acorduri politice în aceeași direcție, iar Austria pregătește reguli pentru copiii sub 14 ani. În viziunea lui Arafat, România ar trebui să analizeze aceste modele și să decidă un cadru legal adaptat propriului context.
Discuțiile care vor urma se anunță concentrate pe detalii practice: stabilirea pragului de vârstă, metode de verificare, responsabilitățile platformelor, rolul școlilor și sprijinul pentru părinți. Tema rămâne una de interes public major, în care siguranța minorilor și echilibrul psihologic sunt puse în balanță cu accesul la tehnologie și la spațiul digital.
